Serbarea sfarsitului de semestru (iarna lui 2011)

O iarna cam calda se pare temperaturi de 10 grade si mai bine, cum de altfel sunt si elevii scolii noastre de nota 10. O sa-i vede-ti cat de bine s-au pregatit pentru serbarea sfarsitului de semestru. Le multumesc pentru efortul depus, iar la anul o sa ma straduiesc sa-i ajut sa iasa si mai bine.

Am sa pun doua filmulete sper sa va placa tuturor.

si continuarea,

Cum v-am promis, va voi povesti si cate ceva despre olimpiada nationala de anul trecut(olimpiada de cros).

In delegatie eram 2 profesori: eu si doamna Marinela(prof din Giurgiu), o doamna super de treaba, joviala si sociabila, dar mai ales subliniez foarte grijulie. Din delegatie mai faceau parte si 4 elevi(2 liceu si 2 gimnaziu) numai ca la olimpiada au mers doar 3: Robert al nostru, Stelian si Ionela(elevii doamnei Marinela).

Calatoria noastra a fost un pic cam lunga si la dus si la intors(bineinteles fiind aceeasi distanta :)  numai cu trenul am mers vreo 12 ore si apoi cu un microbuz numai stiu cu exactitate dar cred ca o ora. Am ajuns cam obositi ce-i drept, dar urma sa ne odihnim peste noapte iar dimineata sa fim gata de intrecere. Orasul in care s-a tinut  se numeste Tg Lapus, un oras simpatic cam religios zic eu sau cel putin asa parea, aveau o groaza de biserici una langa alta la propriu. Cam prafuit pentru ca se lucra intes, erau multe santiere deschise. Un oras in plin progres zic eu. Nu ma fascinat in mod deosebit arhitectura, dar m-am bucurat nespus de mult in afara orasului sus pe deal unde erau niste privelisti frumoase si un aer greu de explicat cat de curat. Iti intra la suflet atat de curat era.

Organizarea a fost buna mai ales dupa ce am vazut cat efort a depus profesorul de acolo pentru aceasta competitie(e foarte greu sa organizezi o competitie sportiva,  in tara noastra).

In ziua intrecerii vremea nu prea ne-a ajutat, a plouat si era frig( a fost o mare piedica cel putin pentru Robert care nu avea pantofi de cros, sa alerge pe un deal cu pante destul de mari si cu iarba uda).

A fost cea mai dificila cursa a lui Robert, distanta mult mai mare decat cea de la judeteana, zona de deal, iar adversari foarte foarte tari. Primii trei si de la gimnaziu si de la liceu erau membrii ai lotului Romaniei de atletism. 

Va spuneam mai devreme ca doamna din Giurgiu era foarte grijulie. O spun cu umor dar in cursa lucrurile erau foarte serioase. Stelian un bun sportiv isi calculase bine cursa, alerga bine numai ca competitorii lui la fel ca si-n cursa lui Robert, foarte buni cam prea musculosi pentru varsta lor tot beau la ''energizante''. Desi Stelisor, asa ii spuneam, nu forta la pontetialul lui maxim, doamna lui il incuraja intr-un mod deosebit. Toti ceilalti profesori/antrenori tipau, asta e cuvantul, in gura mare, imi aduc aminte de o doamna care numai avea nici voce, asa tare tipa, doamna Marinela ii spunea: ''Stelisor mama, mai incet, sa nu obosesti prea tare'' :).

O sa va pun si niste imagini de la competitie.

                                ei sunt elevii componenti ai delegatiei noastre:  Robert,Stelian si Ionela.

                                                           Bisericile ca tot erau multe:),

am vizitat un  complex monahal(erau multe cladiri grandioase si se mai construia una foarte mare ), unde a trait o perioada din viata sa Nicolae Steinhardt, daca vreti sa stiti mai multe despre domnia sa, uitati un link: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt

                                                    aveau si un tarc numai cu pasari exotice.

                                                                 si frumoasele peisaje:

                                                         se construieste mult ca peste tot,

ultima imagine e cu noua cladire  nu se vede prea bine in poza ,dar in realitate era colosala, mai ales ca era sus pe munte(complexul  era in alta localitate undeva sus pe munte) Drumul pana acolo era destul de dificil; pe una din marginile sale era muntele iar pe cealalta parte un hau, o adevarata prapastie, ce o inspaimanta foarte tare pe doamna care va ramane fara voce din cauza tipatului, cea cu incurajatul (avea rau de inaltime).

A fost o competitie frumoasa in urma careia am ramas cu multe amintiri si am invatat ce inseamna olimpiada nationala de cros(multa, multa, munca si ambitia de a fi cel mai bun).